duzina de cuvinte 3 – nebunie

sunt mai multe modalitati de a te sinucide  altele decat sa mori de-adevaratelea . au fost vremuri in care n-a putut sa faca nimic.nici sa traiasca si nici sa viseze-nici sa iubeasca si nici sa moara..nu voia nici sa plece , dar nu voia nici sa stea.nu voia sa stea cu o bunica senila ,o mama ascunsa in ungherele mintii si apatica la realitate,inchisa intr-un turn de fildes in care nu ajungea viata , un tata speriat de viata ce-l pandea dupa colt , doar in compania celor doua .nu voia nici sa fie nerecunoscatoare si sa plece , dar nu voia nici sa-si asume responsabilitatea uciderii unui timp al ei-un timp nedefinit…simtea ca cineva vrea sa-i taie aripile si s-o sechestreze pe veci in colivia asta cu nebuni…a cautat in minte un indiciu care sa-i arate care-i alegerea corecta.de ce sa fi ramas ? agitata , abia tinandu-se pe picioare , a incercat sa-si puna ordine in ganduri. stia ca daca ramane singurul cuvant care va fi rostit va fi inutil.stia ca nu-si mai apartine . a cautat in suflet o urma de curaj si a hotarat ca sta. era doar un fir de speranta de care s-a agatat disperata. n-a putut sa faca un pas in afara cercului vicios si-a hotarat ca a fost un mesaj de atentionare , care sa-i aduca aminte de radacina .si a pasit tematoare in cerc , nimic n-a mai avut culoare ,viata s-a schimbat,ca prin farmec , bunica i-a devenit nepoata si mama i-a devenit fiica. nicio urma din viata trecuta n-a mai reusit sa aduca culoare zilelor nesfarsite si lungi.
a descoperit ca traind intr-o lume cu nebuni vreme de zile, luni, ani , toti merg in aceeasi directie ,infrunta aceleasi primejdii , traiesc , mananca , se roaga, sufera si gandesc aproape la fel.in real lumea asta e urata , dar poate fi si poezie .nebunia s-a apropiat de ea pe negandite , iar ei nu-i pasa si-si imagina ca-i nevazuta . pe negandite senzual si lasciv nebunia a trecut electrocutand-o si infiorand-o .n-a mai existat timp doar vanitatea frumusetii ravasite , mult mai presus de pedeapsa mortii . spulberase conceptele de spatiu si timp cu aceeasi nonsalanta cu care imaginatia o plimba in padurea de cedru si-o facea sa simta in nari miros de pamant reavan , de groapa proaspat sapata pentru a adaposti corpuri. corpuri ce nu mai au minte . caci viata arde ,in cusca timpului instrainat , dar nu incalzeste sufletele inghetate .parea ca viata i-a aruncat in cusca o portie de moarte .parea ca a trait un prezent adormit si s-a trezit intr-un vis trecut .

psi-words ,anaveronica,agatha,dictaturajustitiei,carmensima,

myworld valentina,tiberiuorasanu,labulivar,scorpio72,sara,

experimentesiexperiente,redsky2010,lotusull,

cristi,androxa,vis-si-realitate-2,gabi,supravietuitor,cella,ivanuska,

papornitacuvorbe,alicegeorgiana,mirelapete,incaunipocrit