A fost odata ca niciodata, in realitate sau intr-o alta poveste,venind de niciunde o cireasa. La fel ca cele din gradina si la fel de inocenta ca cele de la piata.La fel cu cele pe care le-am desprins din copacul din curtea bunicilor,in copilarie. O cireasa si atat! O cireasa ca toate ciresele!Poate vreti sa stiti de ce a ajuns aceasta cireasa subiect de poveste ? Pe scurt,pentru ca nu voia sa iubeasca. Auzise despre atatea cirese care suferisera din dragoste, care au fost dezamagite,cirese care aveau miezul captusit cu viermi, cirese care au refuzat sa-si mai umple miezul de dulceata si parfum, cirese care au refuzat sa mai fie rosii… Ii era teama sa iubeasca.Nu voia sa fie nici cireasa de pe tort,dar nici cercel in urechiusele vreunei domnisoare.
Asa ca, treptat, trupul sau ca o inima, s-a acoperit,intai pe margine,de o pojghita de gheata groasa de un milimetru, apoi de 1 centimetru, pana cand ,incapabil sa mai controleze situatia, trupusorul s-a trezit intr-un cub de gheata. A devenit toata tristete si tremurat involuntar .In acest stil de gandire alambicat ar vrea sa nu se mai teama de iubire ci sa se inconjoare de caldura ei.Of ! Ce caracter versatil intr-o cireasa asa de mica ! Cine ar mai putea s-o salveze? Poate doar caldura unor buze fierbinti topind gheata ca intr-un sarut si lasand cireasa sa-si dezvaluie parfumul si dulceata, invatand-o iubirea….

psi vegheaza pe pervaz, ei insira cuvintele din duzina…
Si eu sunt o cireasa!
tu esti o ciresica
Superba povestea ciresei care refuza sa iubeasca, Rokssana… Imi place foarte mult.
Uite acum ma gandesc ca, uneori trecand prin mai multe dezamagiri si noi oamenii refuzam sa mai iubim… de teama sa nu mai suferim, imbracam voalul de gheata… asteptand caldura unor buze fierbinti sa ni-l topeasca.
Te imbratisez cu mult drag Rokssana…. o zi minunata iti doresc !
cam asa se intampla …seara faina sa ai Stefania
saraca cireasa, sa speram ca pe frigul asta va gasi pe cineva mai putin inghetat, sa o salveze din raceala definitiva. o viata de cireasa parfumata iti doresc
multumesc….si viata ta sa-ti fie la fel de parfumata
Pingback: Duzina de cuvinte: Mistere(5) | Redsky2010's Blog
Roxy, vazut, re-citit, placut proza-ti poetica… ador fructele rosii, cireasa fiind în cap de lista!
@”Ii era teama sa iubeasca.”
- – -
“Poate doar caldura unor buze fierbinti topind gheata ca intr-un sarut si lasand cireasa sa-si dezvaluie parfumul si dulceata, invatand-o iubirea…”
“J’aimerai toujours le temps des cerises
Et le souvenir que je garde au cœur…”(Jean-Baptiste Clément)
===
Imaginea cu florile de cires mi-a amintit ca mi-e dor de minunatul Kyoto la sfârsit de martie-început de aprilie…
cer azur
un singur nor
cires în floare…
acelasi dor
constant
copilaria mea…
ce frumos le mai asezi….oare de ce nu intri si tu in joaca noastra?
Roxy, merci bcp…
Mi-asum riscul de-a ma repeta: blogu’ tau e mereu interesant, caci extrem de variat, deci stimulant, lejer, amical, d-aia revin cu placere… Despre joaca, nu-ti promit nimic, prefer sa-ti fac o surpriza placuta, évidemment…
O seara calma, la caldurica si pe curând! poutous…
mi-ar placea sa te joci cu noi…stiu sigur ca intr-o zi o sa ne surprinzi
seara calda sa ai Melanie !
Andy&Roxy, your pix are always really awesome, thanx, guys!
This kitten runnin’ after that rollin’ cherry is sooo sweet and cute, I want him/her…
hugs
ce-mi plac ciresele.
) Mi-aduc aminte cat de multe am papat cat am fost graviduta cu Vanessa! Yamiiiiiii
iar vanessa e ciresie in obraji de cate cirese ai papat tu
sa va bucurati una de alta …
zi frumoasa sa ai !
Pingback: Cat costa un zambet? « ORRY
http://bloglenesrau.wordpress.com/2009/07/08/suflet-pentru-ultima-cireasa/
era… cîndva …
numai bine, pentru voi, pentru ea …
sarut mana Cella…multumesc mult
toate cele bune tie !
“Ar trebui să trăiesc o lună de vară în cireş! Nu! Ar trebui să mă urc în cireş primăvara când înfloreşte, să dorm cu el, să-l încălzesc, să-i topesc bruma din nopţile reci. Să-i fecundez florile pe care albinele grăbite le lasă virgine. Să cobor din cireş când bate vântul printre crengile rămase văduve de rod.”
interesantă şi teribil de imaginativă este povestea ta
Mi-a făcut plăcere să o citesc
multumesc
mie mi-a placut povestea tigancusei tale si-a aprozaristului…
Pingback: Pink Floyd (3) – Soundtrack from the Film More (1) « Colţu' cu muzică
Minunata poveste! Am citit-o cu mare placere!
ale mele povesti sunt mult departe de povestile tale care au miez
Eu nu sunt decat sensitiva si prea putin “imaginativa”. Am nevoie puternica de real ca sa fiu creeativa! Imi imaginez multe dar tu ai o imaginatie creeativa, ca si psi dealtfel si multe din clubul asta. Va invidiez pozitiv!
si va ador
deh! stii cum suntem…eu va invidiez pe voi…pe tine te admir tare-tare
Ce ciudat mi-e sa ma regasesc intr-o…cireasa:)
Pingback: Burning…. « androxa
Pingback: psi-words » duzina de cuvinte- gand
îmi place să cred că pentru fiecare cireaşă există un sărut potrivit. aşa trebuie să fie.
pentru fiecare cireasa mofturoasa si tematoare de iubire sarutarile sunt inflacarate…pentru celelalte cirese sunt saruturi zemoase,delicioase,dulci….si mai cum?
Pingback: Concerto grosso « Ioan Usca
Pingback: Pseudo – umoristul tuciuriu Jamel Debbouze isi permite sa jineasca poporul roman – Vedeti cum arata Marsilia un oras pe care chiar si francezii il pot vizita « Hai ca se poate!
Cireaşa-n iubire să nu devină fire acră, altă poamă,
buze pupând-o-n vânt.
Sau cine ştie cum, involuntar, compot ori margine.
De niciunde apare, de dispare, nu-i bai!
Desprins sfârşit de rod în clan. alambicat, greoi.
Scurt- Inocenţă încă în lăstar, în ram.
Dar de rămâne, îi trebe căluş, ţesutul cel vindecător.
Iar să-şi revină în floare îi trebuie-altoi, şi-
Un portaltoi-cireşul franc. Şi-o ceară…
Dară nu chiar acum. Pe urmă,
Tremurat, un versatil, un foarfece
Să i-o reteze, perpendicular.
Şi-o bandă, un mastic s-o încălzească,
Smoală-n cap netezit.
Coaja-i de gheaţă-nlăturată, uşor, cu o spatulă,
Ai obţinut ce-ai vrut:
Ram căptuşit şi-nlăturat când dă pe-afară,
Dar după căluşat.
Rokssana, mi-a plăcut! Mult, mult!
M-ai provocat!
De am sărit, nu calul(sper), ci vreun pas la fel de important,
spre înflorire,
Independent de vrere,
Zic pas, căci nu mai am de zis nimic,
Decât să număr…1,2…sunt 12, m-am potolit!
Grădinărind dezordonat…dar cu plăcere
stateam fastacita pe blogul tau si-mi faceam curaj sa las un comentariu….acu-s mai fastacita
dar ce mare bucurie mi-ai facut…multumesc
Păi, pe măsură, sper! Nici că îndrăzneam…dar mi-a plăcut imaginaţia-ţi cum m-a vrăjit şi m-am lăsat (se)dusă. Eu mulţumesc că m-ai stârnit. Şi lui psi(c) i-am zis, cuvintele din duzina asta m-au înlemnit. Nici fir de întâmplare nu-mi venea în cap. Nu le vedeam deloc duzină, nici măcar delir.
nu te cred…imi imaginez altceva
Sa nu-i fie frica…nu i-au spus celelalte cirese ca dragostea e uimitoare?Ca,desi poate aduce momente de suferinta,sentimentul iubirii compenseaza ?
asa e,dar cred ca si-n lumea lor sunt multe muscate de vreun vierme
Pingback: Duzina de cuvinte: Paltonul « My virtual Outback
Noroc cu primavara..Da soarele si-nfloreste ciresul..Sperante din nou..
)
primavara e aci dupa colt…daca reusesti sa faci abstractie de zapada, simti mirosul florilor de cires
Pingback: DUZINA DE CUVINTE : Pepe, dragostea mea ! « Dictatura justitiei
Pingback: Cutia cu Maimute » Blog Archive » Duzina de cuvinte- The storm
Cireașa care n-a vrut să iubească !
ii era teama..se mai intampla
era cam mofturoasa….
M-am identificat nitel cu cireasa ta
Ma gandesc insa ca intr-o zi o sa indrazneasca
nu ma indoiesc…mai mult ca sigur
Pingback: Pseudo – umoristul tuciuriu Jamel Debbouze isi permite sa jigneasca poporul roman – Vedeti cum arata Marsilia un oras pe care chiar si francezii il pot vizita « Hai ca se poate!
Pingback: Duzina de cuvinte – Incapabil | La Grig ...un blog cu bun simţ!
Ce frumos! Da’ bine ne-ai mai amintit de…cireşe, acum în prag de iarnă!
Numai bine!
ciresele le pastram in suflet tot anul
Pingback: Perfectiunea - EDUCATIE - Lecturi povestite pe scurt
Deja simt un gust plăcut, dulce-acrişor …
asa-s ciresele
Pingback: Androxanna 28-11-11 | Vasile Roata
Frumoasa povestea…deja mi s-a facut pofta de cirese:D
Cirese care stiu ce-i iubirea…sau care sunt intr-un cub de gheata… pe cele ursuze si viermanoase nu cred ca le mai vrea nimeni, nu?
Pingback: Androxanna 01-12-11 | Vasile Roata
o poveste marca „Rokss”
A fost un semn că trebuie să o citesc
Intrasem pe net să caut ceva despre Cireșar și apărea povestea ta
a fost un semn ca mi-era dor de tine
e plin de semne peste tot
Muah!
muah,muah